Română   English  

• înregistrare
• Sibiu
• promo
• presă

• despre geoquest
• agenda
• album
• utile
• hărţi
• GeoQuest HOME

Sibiu

Oraşul Sibiu, localizat în centrul ţării, este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu, cu o populaţie de aproximativ 155.000 locuitori. Oraşul este una dintre cele mai îndrăgite localităţi din Transilvania, având o istorie bogată.

Prima menţiune a cetăţii datează din anul 1191, când un document ecleziastic de la Vatican aminteşte de Cibinium. Din anul 1223, localitatea a primit denumirea germană Hermannstadt, o urmare naturală a stabilirii coloniştilor saşi în această zona, ce curând a devenit unul dintre principalele centre ale acestora.

Incinta de apărare a aşezării a fost ridicată la sfârşitul secolului XII, însă a fost distrusă în urma unui asediu al tătarilor, aflaţi în război cu armatele maghiare. Cetatea a fost refăcuta şi întărită în secolul urmator, când de-a lungul zidurilor se aflau 12 turnuri (dintre care două, Turnul Aurarilor şi Turnul Sfatului au fost păstrate pâna astăzi). Dezvoltarea cetăţii a continuat, iar la finalul transformărilor, cetatea Sibiului era considerată cea mai puternică din Transilvania, numit㠓bastion al creştinătăţii” de catre Papa Eugeniu al IV-lea.

În secolul XIV, Sibiu era deja un însemnat centru de comerţ, cu meşteşugari organizaţi în bresle, iar vreme îndelungată a rămas cea mai importantă cetate germană din Transilvania. În anul 1366 a fost declarat oficial „oraş”, iar anul 1544 a marcat apariţia primei cărţi tipărită în limba română, catehismul lutheran, scrisă cu litere chirilice. Importanţa oraşului creşte începând cu anul 1692, atunci când, sub influenţa austriacă, Sibiul devine capitala Transilvaniei şi cunoaşte o perioadă înfloritoare. Perioada habsburgica a avut o mare influenţă în istoria Sibiului, căci a adus elemente importante de modernitate, în special în ceea ce priveşte arhitectura. Noi cartiere au fost înfiinţate în afara vechilor fortificaţii şi, treptat, imaginea de veche cetate medievală a fost înlocuită de cea a unui oraş modern, cu edificii construite în spiritul barocului vienez. Cele mai reprezentative două clădiri, situate în centrul burgului, există şi astăzi: Biserica romano-catolica şi Palatul Brukenthal, cel mai renumit monument baroc din Sibiu.

Către mijlocul secolului XIX Sibiu a devenit un valoros centru naţional, politic şi cultural românesc şi şi-a păstrat statutul de bastion al mişcării naţionale pe toată perioada dualismului austro-ungar. În Sibiu s-a înfiinţat asociaţia ASTRA (Asociaţia Transilvană pentru Literatură Română şi Cultura Poporului Român), care a avut un rol notabil în emanciparea culturală şi politică a românilor din Transilvania şi tot în oraş era sediul Comitetului Naţional Permanent Român, aflat sub conducerea episcopului Andrei Şaguna. Astfel s-a creat un nucleu al rezistenţei românilor împotriva dominaţiei austro-ungare. Simion Bărnuţiu a redactat manifestul-proclamaţie citit la Blaj, iar în 1863 a fost înfiinţată Dieta Transilvaniei, care a votat legea privind egalitatea românilor cu celelalte naţiuni. Mişcarea naţionalistă a atins punctul culminant la jumătatea secolului al XIX-lea, atunci când, după anexarea Transilvaniei la Imperiul Austro-Ungar, Partidul Naţional Român din Transilvania a declanşat Mişcarea memorandistă.

Recunoaşterea oficială a oraşului ca parte a spaţiului românesc vine la sfârşitul Primului Razboi Mondial, ca urmare a unirii Transilvaniei cu România. Denumirea oraşului este schimbată oficial în „Sibiu” începând cu anul 1919, atunci când şi străzile primesc denumiri româneşti. Din perspectiva evoluţiei urbane de după Marea Unire este de remarcat tendinţa de conservare a tot ce exista în vechea cetate a Sibiului, în special în Oraşul de Jos.

Cel de-al Doilea Razboi Mondial a adus cu sine o schimbare radicală în cadrul populaţiei oraşului. Deşi numeroasă şi influentă, populaţia săseasca a avut de suferit după încheierea războiului, când a început deportarea saşilor în URSS. În timpul perioadei comuniste, 2800 persoane de etnie germană au fost deportate în Siberia. Mai târziu o mare parte din populaţia ramasă a emigrat în Germania.

În perioada comunismului, cu mici exceptii, oraşul nu a fost schimbat şi a devenit resedinţa judetului cu acelaşi nume în 1968. În momentul căderii regimului comunist, Sibiul a fost al doilea oraş din ţară care s-a alăturat Revoluţiei din 1989, cu însemnate pierderi, atât materiale, cât şi omeneşti.

În ultimii ani oraşul a cunoscut o renaştere economică şi culturala semnificativă, astăzi fiind unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România. În ultimii ani au fost concentrate în Zona Industrială Vest nume importante din industria europeană. Industriile clasice ale oraşului sunt industria constructoare de maşini (Bilstein Compa), industria confecţiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) şi industria de rechizite şcolare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice şi electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenţi (SNR Rulmenti), de airbag-uri (Takata Petri) şi de curele de transmisie (investiţie a companiei germane Siemens). Un avantaj pe care îl detine oraşul acum este centura rutiera a oraşului, construită la standard de autostradă, care preia mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene.

Municipiul este cel mai important centru medical al judeţului şi un important centru regional, având Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul Militar de Urgenţă, Spitalul CFR şi alte spitale şi clinici importante de stat sau private.

Sistemul de învăţământ superior este bine reprezentat, căci în Sibiu există cîteva universităţi cu vechime. În anul 1969 a fost înfiinţată la Sibiu Universitatea cu Facultăţi de Teologie, Istorie, Filologie, Medicină şi Inginerie. Universitatea din municipiul Sibiu cuprinde 11 facultăţi, cu 8.000 de studenţi şi este singura universitate acreditată de marele concern universitar de la Tübingen.

Tradiţiile vechi de secole, patrimoniul cultural şi artistic şi zonele înconjurătoare îi ofera oraşului farmecul care îi îndeamnă pe oameni să şi-l aminteasca mereu.

Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate de pe teritoriul ţării, iar multe dintre zidurile şi sistemele de fortificaţii ale vechii cetăţi sunt menţinute în stare foarte bună. Oraşul te îndeamnă să îl vizitezi savurând plimbări în Oraşul de Sus sau în Oraşul de Jos. Remarcabile sunt Piaţa Mare, martoră a evenimentelor economice din secolele trecute, Piaţa Mică, altădată sediul meşterilor meşteşugari ai vremii şi Piaţa Huet, bogată în clădiri gotice, locul unde se află singurul gimnaziu cu predare în limba germană, exemplu al mândriei moştenirii trecutului. Pentru a trece dintr-o parte a oraşului vechi în cealalta, vizitatorul trece prin Pasajul Scărilor, a cărei istorie datează înca din secolul XIII. Această capodoperă arhitecturală conduce către cea mai veche clădire din Sibiu, care acum găzduieşte restaurantul „Butoiul de Aur”. O altă cale de a strabate cele două oraşe vechi este Podul Minciunilor, primul pod de fontă din România construit cu măiestrie în anul 1859.

Nici turnurile vechii cetăţi nu se lasă mai prejos. Trei dintre turnurile construite în secolul XV s-au pastrat în ciuda timpului: Turnul Archebuzierilor, Turnul Dulgherilor şi Turnul Olarilor, alături de Turnul Gros, construit cu un secol mai târziu, martor al primei reprezentări de teatru din Sibiu, în anul 1778. Cel mai vechi turn este Turnul Sfatului, construit în secolul XIII, folosit initial ca intrare în cetate, apoi ca depozit, închisoare temporară şi chiar grădina botanică. La ultimul etaj se afla un punct de observare ce ofera o panoramă asupra oraşului istoric şi a Munţilor Făgăraş.

Clădiri impresionante pot fi admirate în oraşul istoric. Palatele sunt renumite şi acum, ca şi pe vremea când au fost construite: Palatul Brukenthal, Palatul Asociaţiunii ASTRA şi Palatul Filek. De asemenea, există case impresionante, cum ar fi Casa Albastră, Casa Waida, Casa cu Cartiatide-Micul Palat ş.a., întregite de prezenţa parcurilor: Parcul ASTRA cu busturi de personalităăi şi Parcul Cetăţii. Întregul centru istoric a fost declarat monument universal de către UNESCO în anul 2004.

Tabloul oraşului Sibiu nu ar fi complet fără oamenii care îi dau viaţă, fără latura sa culturală. Pasionaţii artelor pot vizita teatre (Teatrul Naţional Radu Stanca, Teatrul pentru copii si tineret Gong şi Teatrul de Balet Sibiu), pot asculta Filarmonica de Stat Sibiu sau pot merge la cinematograf. Oraşul găzduieste 8 centre culturale (Centrul Cultural Municipal, Centrul Cultural Judeţean, Centrul Cultural Studenţesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie şi dialog est-vest) şi doua asociaţii, Asociaţia Scriitorilor şi Asociaţia Artiştilor.

Sibiul se remarcă şi datorită muzeelor sale, organizate în jurul a doua complexe – Muzeul Naţional Brukenthal şi Complexul Naţional Muzeal ASTRA. Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA din Dumbrava Sibiului este cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, iar Muzeul Naţional Brukenthal este cel mai vechi muzeu din ţară şi unul dintre cele mai frumoase din Europa de Est. Muzeul Naţional Brukenthal a evoluat în timp din admiratele colecţii ale baronului Samuel von Brukenthal în cadrul palatului ce îi poarta numele, Palatului Brukenthal. În anul 1817 palatul a devenit muzeu deschis publicului larg, colecţiile fiind permanent îngrijite şi îmbogăţite. În anul 1948, muzeul a fost naţionalizat, iar în incinta palatului au fost înfiinţate alte muzee. În 1957 a fost inclus Muzeul de Ştiinţe ale Naturii, apoi au fost deshise Muzeul de Vânătoare “August von Spiess” (în 1966), Muzeului Farmaciei (în 1972), Muzeul de Istorie (în 1988) şi Galeria de Artă Contemporană (în 2006).

Centrul vechi al oraşului găzduieşte expoziţii permanente şi numeroase expoziţii şi târguri periodice. Mult asteptate sunt evenimentele anuale, Festivalul Internaţional de Teatru (cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei), Festivalul de Jazz, Festivalul de Arta Medievală, Festivalul de Artă Neconvenţională "La Strada" şi Festivalul Internaţional de Muzică Electronică şi Artă Contemporană Transylvania Calling. Cel mai important moment cultural din istoria oraşului a fost anul 2007, când Sibiul a împărţit titlul de Capitală Culturală a Europei împreuna cu oraşul Luxemburg. În acel an oraşul a găzduit 337 proiecte şi peste 2000 evenimente, acoperind cele mai variate gusturi şi remarcându-se prin originalitatea sa.

Alte evenimente anuale, de aceasta data sportive, sunt Maratonul Geiger MTB Challenge, o competiţie de ciclism montan care antrenează atât sportivi de performanţă, cât şi amatori şi Maratonul Sibiului, singura cursă de acest gen care are loc noaptea.

O componentă esenţială a vieţii culturale şi spirituale din Sibiu sunt bisericile, aparţinând mai multor religii prezente în acest spaţiu de-a lungul timpului. Se remarcă Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată, Catedrala Evanghelică, clădita în impresionantul stil gotic, Catedrala Mitropolitană, (care, de la inaugurare şi pâna în prezent, este catedrala Arhiepiscopiei Sibiului şi a Mitropoliei Ardealului, o copie la scara redusă a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol), Biserica din Groapă (una dintre primele biserici ortodoxe din Sibiu), Biserica Ursulinelor (care a trecut prin mai multe etape de refaceri, în urma cărora stilul iniţial gotic a fost transformat în stilul baroc), Biserica dintre Brazi (cel mai vechi lăcaş de cult construit de Biserica Română Unita cu Roma în oraş, în al carei cimitir se află mormintele unor personalităţi de seama ale culturii transilvanene: George Bariţiu, Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan Raţiu, David Urs de Margina, Alexandru Vaida-Voievod ş.a.) şi Capela "Sfânta Cruce" din Sibiu. Aceasta din urmă a fost construită pentru a adăposti un crucifix masiv de piatră sculptat în 1417 de mesterul austriac Peter Lantregen şi mai este cunoscută şi sub denumirea de “Clopoţelul de Argint”. Situată în afara zidurilor cetăţii, a fost invadată de mai multe ori pâna când a fost abandonată şi folosită drept adăpost pentru bolnavi şi pentru saraci, motiv pentru care a mai fost cunoscută sub denumirea de "Biserica Suferinzilor". De asemenea oraşul adăposteşte şi o sinagogă.

Oraşul Sibiu şi împrejurimile sale se numară printre cele mai vizitate din ţară. Oraşul se află aproape de Munţii Făgăraşului, atracţie importantă pentru drumeţii, de staţiunea Păltiniş (punct de atracţie pentru sporturile de iarnă) şi de lacurile sărate de la Ocna Sibiului. La aproximativ 100 km distanţă se află lacul Bâlea, la care se poate ajunge mergând pe renumita şosea a Transfăgărăşanului. Împrejurimile Sibiului se remarcă prin liniştea şi farmecul satelor săseşti din jur şi prin valoarea culturală a zonei, cunoscută ca „Mărginimea Sibiului”. Aceasta este o zona etnografică unică în România, ce cuprinde 18 localităţi şi se înscrie între cele mai vechi vetre ale etnogenezei româneşti. Prezenţa omului este atestată înca din perioada paleoliticului mijlociu (cca 100 000 - 40 000 î.e.n), iar ocupaţia principală a oamenilor din această zona a fost creşterea animalelor. În căutarea unor pasuni mai bune, pastorii îşi duceau turmele pe distanţe mari, dincolo de Dunăre, către Constantinopol, peste Tisa, către Polonia sau pâna în Caucaz, astfel încât în aceste sate se simte o influenţă a mai multor culturi.

Alte puncte de interes sunt satul Răşinari, unul dintre cele mai bogate din regiune, faimos pentru practicarea tâmplăriei şi oieritului. Satul are un Muzeu Etnografic şi găzduieste în fiecare an, în a treia duminică din aprilie, un festival folcloric.

Zona Sibiel este, la rândul ei faimoasă, datorită picturii pe sticlă, o tradiţie veche de 200 de ani. Aici există Muzeul Icoanelor pictate pe sticlă, care prezintă cea mai mare colecţie de icoane pictate pe sticlă din toata Europa (mai mult de 700).

La aproximativ 10km în sud se poate vizita oraşul Cisnădie, o altă localitate unde au fost colonizaţi saşii. Dezoltarea oraşului s-a bazat, în timp, pe dezvoltarea unor meserii cum ar fi confecţionarea secerilor şi a războaielor de ţesut. Ţesutul a rămas ocupaţia tradiţională a locuitorilor până când au fost deschise fabrici de textile. Istoria oraşului şi evoluţia acestor meserii poate fi urmărită în cadrul Muzeului Textil al oraşului, iar din punct de vedere arhitectural, de vizitat este Biserica Fortificată din Cisnădie.

La câtiva km de oraşul Cisnădie se află oraşul Cisnădioara, a cărei cetate situată în vârful unui deal a rezistat multor atacuri din parte tătarilor. Cetatea a fost construită cu mari eforturi, povestea umblând cum că, pe vremuri, un bărbat nu era demn de a fi luat de soţ până nu ducea o piatră mare de la râu până în vârful dealului. Oraşul atrage şi printr-o biserică barocă şi un muzeu local care conţine o colecţie atractivă de obiecte ale culturii săseşti.

Un alt oraş medieval din zonă este oraşul Sebeş, situat la 56km de Sibiu.

Există şi câteva biserici, situri ale UNESCO, ce merită vizitate : Biserica Fortificată din Valea Viilor, Biserica Fortificată din Biertan, Biserica Fortificată din Saschiz şi Biserica Fortificată din Calnic.

Istoria bogată a oraşului, latura sa puternic culturală, aerul medieval păstrat chiar şi în prezent oferă Sibiului caracterului unui oraş deosebit. Vizitându-l te simţi purtat în timp în vremuri de mult trecute. Astfel el oferă experienţa unei incursiuni într-o istorie căreia am vrea sa îi dăm la o parte vălul trecutului, o experienţă pe care am repeta-o cu la fel de mult drag de fiecare dată.

• despre geoquest
• agenda
• Sibiu
• Hărţi
• 

© 2012 GeoQuest Team