Orașul Sibiu, localizat în centrul țării, este reședința și cel mai mare municipiu al județului Sibiu, cu o populație de aproximativ 155.000 locuitori. Orașul este una dintre cele mai îndrăgite localități din Transilvania, având o istorie bogată.
Prima mențiune a cetății datează din anul 1191, când un document ecleziastic de la Vatican amintește de Cibinium. Din anul 1223, localitatea a primit denumirea germană Hermannstadt, o urmare naturală a stabilirii coloniștilor sași în această zona, ce curând a devenit unul dintre principalele centre ale acestora.
Incinta de apărare a așezării a fost ridicată la sfârșitul secolului XII, însă a fost distrusă în urma unui asediu al tătarilor, aflați în război cu armatele maghiare. Cetatea a fost refăcuta și întărită în secolul urmator, când de-a lungul zidurilor se aflau 12 turnuri (dintre care două, Turnul Aurarilor și Turnul Sfatului au fost păstrate pâna astăzi). Dezvoltarea cetății a continuat, iar la finalul transformărilor, cetatea Sibiului era considerată cea mai puternică din Transilvania, numită bastion al creștinătății de catre Papa Eugeniu al IV-lea.
În secolul XIV, Sibiu era deja un însemnat centru de comerț, cu meșteșugari organizați în bresle, iar vreme îndelungată a rămas cea mai importantă cetate germană din Transilvania. În anul 1366 a fost declarat oficial oraș, iar anul 1544 a marcat apariția primei cărți tipărită în limba română, catehismul lutheran, scrisă cu litere chirilice. Importanța orașului crește începând cu anul 1692, atunci când, sub influența austriacă, Sibiul devine capitala Transilvaniei și cunoaște o perioadă înfloritoare. Perioada habsburgica a avut o mare influență în istoria Sibiului, căci a adus elemente importante de modernitate, în special în ceea ce privește arhitectura. Noi cartiere au fost înființate în afara vechilor fortificații și, treptat, imaginea de veche cetate medievală a fost înlocuită de cea a unui oraș modern, cu edificii construite în spiritul barocului vienez. Cele mai reprezentative două clădiri, situate în centrul burgului, există și astăzi: Biserica romano-catolica și Palatul Brukenthal, cel mai renumit monument baroc din Sibiu.
Către mijlocul secolului XIX Sibiu a devenit un valoros centru național, politic și cultural românesc și și-a păstrat statutul de bastion al mișcării naționale pe toată perioada dualismului austro-ungar. În Sibiu s-a înființat asociația ASTRA (Asociația Transilvană pentru Literatură Română și Cultura Poporului Român), care a avut un rol notabil în emanciparea culturală și politică a românilor din Transilvania și tot în oraș era sediul Comitetului Național Permanent Român, aflat sub conducerea episcopului Andrei Șaguna. Astfel s-a creat un nucleu al rezistenței românilor împotriva dominației austro-ungare. Simion Bărnuțiu a redactat manifestul-proclamație citit la Blaj, iar în 1863 a fost înființată Dieta Transilvaniei, care a votat legea privind egalitatea românilor cu celelalte națiuni. Mișcarea naționalistă a atins punctul culminant la jumătatea secolului al XIX-lea, atunci când, după anexarea Transilvaniei la Imperiul Austro-Ungar, Partidul Național Român din Transilvania a declanșat Mișcarea memorandistă.
Recunoașterea oficială a orașului ca parte a spațiului românesc vine la sfârșitul Primului Razboi Mondial, ca urmare a unirii Transilvaniei cu România. Denumirea orașului este schimbată oficial în Sibiu începând cu anul 1919, atunci când și străzile primesc denumiri românești. Din perspectiva evoluției urbane de după Marea Unire este de remarcat tendința de conservare a tot ce exista în vechea cetate a Sibiului, în special în Orașul de Jos.
Cel de-al Doilea Razboi Mondial a adus cu sine o schimbare radicală în cadrul populației orașului. Deși numeroasă și influentă, populația săseasca a avut de suferit după încheierea războiului, când a început deportarea sașilor în URSS. În timpul perioadei comuniste, 2800 persoane de etnie germană au fost deportate în Siberia. Mai târziu o mare parte din populația ramasă a emigrat în Germania.
În perioada comunismului, cu mici exceptii, orașul nu a fost schimbat și a devenit resedința judetului cu același nume în 1968. În momentul căderii regimului comunist, Sibiul a fost al doilea oraș din țară care s-a alăturat Revoluției din 1989, cu însemnate pierderi, atât materiale, cât și omenești.
În ultimii ani orașul a cunoscut o renaștere economică și culturala semnificativă, astăzi fiind unul dintre orașele cu cel mai mare nivel de investiții străine din România. În ultimii ani au fost concentrate în Zona Industrială Vest nume importante din industria europeană. Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria confecțiilor (Mondex, Mondostar), industria produselor alimentare (Scandia) și industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenti), de airbag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie (investiție a companiei germane Siemens). Un avantaj pe care îl detine orașul acum este centura rutiera a orașului, construită la standard de autostradă, care preia mare parte din traficul auto desfășurat în estul Uniunii Europene.
Municipiul este cel mai important centru medical al județului și un important centru regional, având Spitalul Clinic Județean de Urgență, Spitalul Clinic de Pediatrie, Spitalul Militar de Urgență, Spitalul CFR și alte spitale și clinici importante de stat sau private.Sistemul de învățământ superior este bine reprezentat, căci în Sibiu există cîteva universități cu vechime. În anul 1969 a fost înființată la Sibiu Universitatea cu Facultăți de Teologie, Istorie, Filologie, Medicină și Inginerie. Universitatea din municipiul Sibiu cuprinde 11 facultăți, cu 8.000 de studenți și este singura universitate acreditată de marele concern universitar de la Tübingen.
Tradițiile vechi de secole, patrimoniul cultural și artistic și zonele înconjurătoare îi ofera orașului farmecul care îi îndeamnă pe oameni să și-l aminteasca mereu.
Centrul istoric este unul dintre cele mai bine păstrate de pe teritoriul țării, iar multe dintre zidurile și sistemele de fortificații ale vechii cetăți sunt menținute în stare foarte bună. Orașul te îndeamnă să îl vizitezi savurând plimbări în Orașul de Sus sau în Orașul de Jos. Remarcabile sunt Piața Mare, martoră a evenimentelor economice din secolele trecute, Piața Mică, altădată sediul meșterilor meșteșugari ai vremii și Piața Huet, bogată în clădiri gotice, locul unde se află singurul gimnaziu cu predare în limba germană, exemplu al mândriei moștenirii trecutului. Pentru a trece dintr-o parte a orașului vechi în cealalta, vizitatorul trece prin Pasajul Scărilor, a cărei istorie datează înca din secolul XIII. Această capodoperă arhitecturală conduce către cea mai veche clădire din Sibiu, care acum găzduiește restaurantul Butoiul de Aur. O altă cale de a strabate cele două orașe vechi este Podul Minciunilor, primul pod de fontă din România construit cu măiestrie în anul 1859.
Nici turnurile vechii cetăți nu se lasă mai prejos. Trei dintre turnurile construite în secolul XV s-au pastrat în ciuda timpului: Turnul Archebuzierilor, Turnul Dulgherilor și Turnul Olarilor, alături de Turnul Gros, construit cu un secol mai târziu, martor al primei reprezentări de teatru din Sibiu, în anul 1778. Cel mai vechi turn este Turnul Sfatului, construit în secolul XIII, folosit initial ca intrare în cetate, apoi ca depozit, închisoare temporară și chiar grădina botanică. La ultimul etaj se afla un punct de observare ce ofera o panoramă asupra orașului istoric și a Munților Făgăraș.
Clădiri impresionante pot fi admirate în orașul istoric. Palatele sunt renumite și acum, ca și pe vremea când au fost construite: Palatul Brukenthal, Palatul Asociațiunii ASTRA și Palatul Filek. De asemenea, există case impresionante, cum ar fi Casa Albastră, Casa Waida, Casa cu Cartiatide-Micul Palat ș.a., întregite de prezența parcurilor: Parcul ASTRA cu busturi de personalităăi și Parcul Cetății. Întregul centru istoric a fost declarat monument universal de către UNESCO în anul 2004.
Tabloul orașului Sibiu nu ar fi complet fără oamenii care îi dau viață, fără latura sa culturală. Pasionații artelor pot vizita teatre (Teatrul Național Radu Stanca, Teatrul pentru copii si tineret Gong și Teatrul de Balet Sibiu), pot asculta Filarmonica de Stat Sibiu sau pot merge la cinematograf. Orașul găzduieste 8 centre culturale (Centrul Cultural Municipal, Centrul Cultural Județean, Centrul Cultural Studențesc, Centrul Cultural Friederich Teutsch, Centrul Cultural al Academiei trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villaine, Centrul european de poezie și dialog est-vest) și doua asociații, Asociația Scriitorilor și Asociația Artiștilor.
Sibiul se remarcă și datorită muzeelor sale, organizate în jurul a doua complexe Muzeul Național Brukenthal și Complexul Național Muzeal ASTRA. Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA din Dumbrava Sibiului este cel mai mare muzeu în aer liber din Europa, iar Muzeul Național Brukenthal este cel mai vechi muzeu din țară și unul dintre cele mai frumoase din Europa de Est. Muzeul Național Brukenthal a evoluat în timp din admiratele colecții ale baronului Samuel von Brukenthal în cadrul palatului ce îi poarta numele, Palatului Brukenthal. În anul 1817 palatul a devenit muzeu deschis publicului larg, colecțiile fiind permanent îngrijite și îmbogățite. În anul 1948, muzeul a fost naționalizat, iar în incinta palatului au fost înființate alte muzee. În 1957 a fost inclus Muzeul de Științe ale Naturii, apoi au fost deshise Muzeul de Vânătoare August von Spiess (în 1966), Muzeului Farmaciei (în 1972), Muzeul de Istorie (în 1988) și Galeria de Artă Contemporană (în 2006).
Centrul vechi al orașului găzduiește expoziții permanente și numeroase expoziții și târguri periodice. Mult asteptate sunt evenimentele anuale, Festivalul Internațional de Teatru (cel mai mare festival de teatru din Sud-Estul Europei), Festivalul de Jazz, Festivalul de Arta Medievală, Festivalul de Artă Neconvențională "La Strada" și Festivalul Internațional de Muzică Electronică și Artă Contemporană Transylvania Calling. Cel mai important moment cultural din istoria orașului a fost anul 2007, când Sibiul a împărțit titlul de Capitală Culturală a Europei împreuna cu orașul Luxemburg. În acel an orașul a găzduit 337 proiecte și peste 2000 evenimente, acoperind cele mai variate gusturi și remarcându-se prin originalitatea sa.
Alte evenimente anuale, de aceasta data sportive, sunt Maratonul Geiger MTB Challenge, o competiție de ciclism montan care antrenează atât sportivi de performanță, cât și amatori și Maratonul Sibiului, singura cursă de acest gen care are loc noaptea.
O componentă esențială a vieții culturale și spirituale din Sibiu sunt bisericile, aparținând mai multor religii prezente în acest spațiu de-a lungul timpului. Se remarcă Biserica Romano-Catolică, Biserica Reformată, Catedrala Evanghelică, clădita în impresionantul stil gotic, Catedrala Mitropolitană, (care, de la inaugurare și pâna în prezent, este catedrala Arhiepiscopiei Sibiului și a Mitropoliei Ardealului, o copie la scara redusă a Catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol), Biserica din Groapă (una dintre primele biserici ortodoxe din Sibiu), Biserica Ursulinelor (care a trecut prin mai multe etape de refaceri, în urma cărora stilul inițial gotic a fost transformat în stilul baroc), Biserica dintre Brazi (cel mai vechi lăcaș de cult construit de Biserica Română Unita cu Roma în oraș, în al carei cimitir se află mormintele unor personalități de seama ale culturii transilvanene: George Barițiu, Alexandru Papiu-Ilarian, Ioan Rațiu, David Urs de Margina, Alexandru Vaida-Voievod ș.a.) și Capela "Sfânta Cruce" din Sibiu. Aceasta din urmă a fost construită pentru a adăposti un crucifix masiv de piatră sculptat în 1417 de mesterul austriac Peter Lantregen și mai este cunoscută și sub denumirea de Clopoțelul de Argint. Situată în afara zidurilor cetății, a fost invadată de mai multe ori pâna când a fost abandonată și folosită drept adăpost pentru bolnavi și pentru saraci, motiv pentru care a mai fost cunoscută sub denumirea de "Biserica Suferinzilor". De asemenea orașul adăpostește și o sinagogă.
Orașul Sibiu și împrejurimile sale se numară printre cele mai vizitate din țară. Orașul se află aproape de Munții Făgărașului, atracție importantă pentru drumeții, de stațiunea Păltiniș (punct de atracție pentru sporturile de iarnă) și de lacurile sărate de la Ocna Sibiului. La aproximativ 100 km distanță se află lacul Bâlea, la care se poate ajunge mergând pe renumita șosea a Transfăgărășanului. Împrejurimile Sibiului se remarcă prin liniștea și farmecul satelor săsești din jur și prin valoarea culturală a zonei, cunoscută ca Mărginimea Sibiului. Aceasta este o zona etnografică unică în România, ce cuprinde 18 localități și se înscrie între cele mai vechi vetre ale etnogenezei românești. Prezența omului este atestată înca din perioada paleoliticului mijlociu (cca 100 000 - 40 000 î.e.n), iar ocupația principală a oamenilor din această zona a fost creșterea animalelor. În căutarea unor pasuni mai bune, pastorii își duceau turmele pe distanțe mari, dincolo de Dunăre, către Constantinopol, peste Tisa, către Polonia sau pâna în Caucaz, astfel încât în aceste sate se simte o influență a mai multor culturi.
Alte puncte de interes sunt satul Rășinari, unul dintre cele mai bogate din regiune, faimos pentru practicarea tâmplăriei și oieritului. Satul are un Muzeu Etnografic și găzduieste în fiecare an, în a treia duminică din aprilie, un festival folcloric.
Zona Sibiel este, la rândul ei faimoasă, datorită picturii pe sticlă, o tradiție veche de 200 de ani. Aici există Muzeul Icoanelor pictate pe sticlă, care prezintă cea mai mare colecție de icoane pictate pe sticlă din toata Europa (mai mult de 700).
La aproximativ 10km în sud se poate vizita orașul Cisnădie, o altă localitate unde au fost colonizați sașii. Dezoltarea orașului s-a bazat, în timp, pe dezvoltarea unor meserii cum ar fi confecționarea secerilor și a războaielor de țesut. Țesutul a rămas ocupația tradițională a locuitorilor până când au fost deschise fabrici de textile. Istoria orașului și evoluția acestor meserii poate fi urmărită în cadrul Muzeului Textil al orașului, iar din punct de vedere arhitectural, de vizitat este Biserica Fortificată din Cisnădie.
La câtiva km de orașul Cisnădie se află orașul Cisnădioara, a cărei cetate situată în vârful unui deal a rezistat multor atacuri din parte tătarilor. Cetatea a fost construită cu mari eforturi, povestea umblând cum că, pe vremuri, un bărbat nu era demn de a fi luat de soț până nu ducea o piatră mare de la râu până în vârful dealului. Orașul atrage și printr-o biserică barocă și un muzeu local care conține o colecție atractivă de obiecte ale culturii săsești.
Un alt oraș medieval din zonă este orașul Sebeș, situat la 56km de Sibiu.
Există și câteva biserici, situri ale UNESCO, ce merită vizitate : Biserica Fortificată din Valea Viilor, Biserica Fortificată din Biertan, Biserica Fortificată din Saschiz și Biserica Fortificată din Calnic.
Istoria bogată a orașului, latura sa puternic culturală, aerul medieval păstrat chiar și în prezent oferă Sibiului caracterului unui oraș deosebit. Vizitându-l te simți purtat în timp în vremuri de mult trecute. Astfel el oferă experiența unei incursiuni într-o istorie căreia am vrea sa îi dăm la o parte vălul trecutului, o experiență pe care am repeta-o cu la fel de mult drag de fiecare dată.